Norvegia: 4½ luni de explorare

Studenta la studii de master Violeta Tulceanu împărtășește cititorilor experiența sa ca bursieră Erasmus la Universitatea Stavanger din Norvegia:

„De ceva mai mult de două săptămâni încerc să compun o descriere satisfăcătoare a perioadei petrecute în Norvegia. Dificultatea — lungimea poveștii. Au fost patru luni și jumătate intense de explorare și mi-e tare greu să comprim totul într-un articol.

Dar voi încerca să fac o descriere concisă; cum publicul-țintă sunt studenții de la FII, presupun că nu va fi dificil să obțină informații suplimentare în cazul în care stârnesc curiozitatea.

Mai întâi — descriptio Norvegiae. Norvegia (în cazul meu, Norvegia înseamnă în mare parte Stavanger, în Rogaland) este o țară cu un peisaj superb, unde în ciuda unei industrii cât se poate de active, poluarea (de orice fel) este cvasi-inexistentă (spun «cvasi» pentru că, uneori, mai țipă câte un pescăruș și strică liniștea). Căsuțe albe de lemn, multe flori și oameni îngrijiți și amabili. Pentru buna interacțiune cu localnicii, sunt absolut necesare citirea prognozei meteo, a rubricii de sport și, eventual, mersul la biserică. Motivația e simplă: soarele este o resursă foarte prețioasă și, pe timp de iarnă, cam rară. Așa că, la facultate, ni s-a recomandat să ne pregătim de iarnă din timp; nu cu vaccin antigripal, ci cu vitamine, prieteni și sport (pentru care au un cult), tocmai pentru a putea evita depresiile (care acolo nu sunt deloc un moft «în trend»). În același scop, universitatea ne punea la dispoziție doi psihologi, un preot, cinci organizații studențești și serviciile Buddy Red Cross — asupra cărora voi reveni ulterior.

FII student Erasmus în Norvegia

Voi trece la descriptio hospes. Adică la descrierea universității gazdă — University of Stavanger. Campusul este extrem de bine dotat, la o oră de mers pe jos de centrul orașului, nou, modern, sigur și curat. Facilitățile oferite studenților sunt mai mult decât satisfăcătoare: biblioteca imensă, printat gratuit, laboratoare bine echipate (și unde ai loc rezervat la anumite ore în fiecare săptămână) și personal eficient. Centrul sportiv se află vis-a-vis de facultate și are dotări bune și pentru lotul olimpic de gimnastică. În plus, sala ISI special pentru studenții de la informatică de la Master – un spațiu de studiu/odihnă unde poți lucra, socializa etc. și unde nu au acces alți studenți de alte specializări.

În principiu, universitatea (și guvernul, pronunțat socialist) oferă studentului absolut toate mijloacele pentru a se putea dezvolta și pregăti, fără să simtă vreo lipsă. Studenții primesc împrumuturi (loans) care, în funcție de performanța la învățătură, sunt anulate într-o anumită măsură. Desigur, frauda sau nepromovarea examenelor implică faptul că studentul rămâne cu o datorie la bancă, la fel ca oricare altă datorie. Deci, statul norvegian obține fie specialiști buni, fie dobânzi.

Întrucât am amintit de fraudă, ar trebui să menționez și regulile academice destul de stricte. Tezele se scriu în trei exemplare și se semnează cu numărul de candidat, care e confidențial (se primește pe It’s Learning = eSims în varianta extinsă). Toate lucrările sunt trecute printr-un software care are rolul de a detecta frauda (deci, copy & paste este exclus). În cazul în care apare un furt intelectual, studentului i se pune la dispoziție un avocat, are loc un proces (la universitate) și de obicei intervine exmatricularea.

În ceea ce privește profesorii și stilul de lucru, comunicarea cu ei este foarte fluentă și relaxată, deși se respectă rigoarea științifică. Programul este aerat, iar accentul se pune pe proiecte funcționale (și care să poată fi aplicate în industrie, medicină etc. ). Proiectele presupun inclusiv estimarea costurilor (de exemplu, pentru a implementa o rețea wireless 2.5G care să poată fi „convertită” la 3G a trebuit să contactez companiile producătoare de echipament, pentru a putea prezenta costurile corecte) și discuții despre penetrarea pe piață — de exemplu, valoarea adăugată (added value) a proiectului.

În ceea ce privește stilul de predare – mult entuziasm și multă interacțiune. Cursul decurge ca un schimb constant de replici profesor-studenți. Plus citate (nu neapărat neortodoxe) de la profesorul Erdal Cayirci: «think like engineers, that’s what I want to see» ori «don’t stare at me like dead fish». Durata cursului: până termină profesorul ce are de spus (adică, variabil, între 1 și 3 ore).

Timp de lucru: mult. Lunile noiembrie și decembrie au fost doar pentru lucru la proiecte. Și, poate că au fost și cele mai dificile — pentru că în afara întâlnirilor cu profesorul, trebuie să te auto-organizezi în toate privințele. Iar colegii îi vezi ocazional, deci în cea mai mare parte a timpului ești singur și unic responsabil de activitatea ta.

FII student Erasmus în Norvegia

Iar acum pot să revin la inițiativa Buddy Red Cross care mi s-a părut foarte utilă. Crucea Roșie a ținut o petrecere care avea ca rol formarea de perechi student internațional—student local. Practic, fiecare student internațional avea asignat/ales un buddy, adică un student local cu interese similare care avea rolul de a-l însoți la diferite evenimente, cu care ieșea în oraș etc. În felul acesta, se asigurau că orice student, oricât de timid, nu va fi singur și că are cel puțin o persoană cu care poate vorbi. De asemenea, colegii de facultate au fost foarte primitori și prietenoși, așa că nu am suferit de singurătate.

Iar la sfârșit, puțină politică și economie. Consider interesant modul de gestionare a resurselor. Se pune mare accent pe asigurarea de venituri pentru generațiile următoare. Așa încât există un fond special unde se acumulează bani pentru vremurile când petrolul se va termina. În plus, sistemul de taxe asigură o oarecare egalitate între cetățeni — în sensul că venitul unui medic, după aplicarea taxelor, nu va fi covârșitor mai mare decât al unui profesor. Protecția socială este asigurată, astfel încât e puțin probabil să vezi cerșetori pe străzi.

Totuși, socialismul norvegian nu e neapărat politic, ci mai degrabă un rezultat al modului lor de a gândi — și aici apare Janteloven (un cod de reguli morale/tipare comportamentale care promovează modestia și egalitatea, impuse prin «tall poppy syndrome»). Ieșitul în evidență (în orice fel) e perceput negativ și produce reacții de respingere din partea comunității.

Naționalismul, fără să fie la cote alarmante, este puternic — ca și națiune, norvegienii nu au ieșit de așa de multă vreme de sub dominația suedeză și faptul că au făcut un salt foarte mare de la țară săracă la stat petrolier îi face rezervați cu străinii. Amabili, politicoși, atenți — dar e dificil să-i faci să te accepte ca fiind unul dintre ei. O chestiune interesantă este legată de limba norvegiană: sunt îngrijorați de afluxul mare de cuvinte englezești și de faptul că, din cauza muncitorilor străini, uneori nu pot nici să comande un sandvici la chioșc decât în engleză. Așa că, dacă le dai buna ziua în norvegiană, oricât de prost ai pronunța, sunt foarte încântați. Dacă porți și o căciuliță de lână având steagul norvegian pe ea, nu contează că arăți caraghios — apreciază.

Și cum mă apropii de sfârșitul a două pagini, ar fi cazul să închei relatarea.”

Citiți, de asemenea, articolul Cum este să FII student Erasmus? apărut la finalul anului trecut pe blog-ul FII Student.

3 Răspunsuri to “Norvegia: 4½ luni de explorare”

  1. Vlad Saveluc Says:

    Excelent. Un text foarte bine scris cu informatii utile si interesante. Felicitari.

  2. Simona Andries Says:

    Un articol extrem de savuros si interesant. Felicitari Violetei si bun venit inapoi in tara🙂


Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: